CE VOITI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI-LE SI VOI LA FEL.(luca6.31)

Meditatia zilei :

Daca este cu putinta, intrucat atarna de voi, traiti in pace cu toti oamenii (Romani 12.18)

Probabil ca exista unii oamenii maniosi in viata ta. Acasa, la scoala, la serviciu sau la activitatile tale recreative. Oamenilor maniosi le place sa-si reverse mania pe alti oameni. Poti sa te enervezi si tu sau... sa gasesti alta solutie. Cu cine ar trebui sa te impaci?

Sursa: Agenda saptamanala devotionala
DE CE ARE NEVOIE ROMANIA IN VREMURI CA ACESTEA? dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga şi va căuta faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara. (2 Cronici 7.14)

duminică, 28 octombrie 2012

Ce faci cu Goliat din viata ta?

In ulima vreme am invatat niste lucruri noi despre Goliat... am invatat ca lucrurile care nu le rezolvi azi te vor urmarii si te vor afecta maine. Am invatat ca Goliat-ul de care fug azi intr-o zi ma va ajunge din urma si imi va sta impotriva... Am invatat ca Goliat se va satura sa arunce ocara asupra mea si intr-o zi va venii la mine, imi va sta impotriva si-mi va spune... ori te lupti cu mine, ori mai departe nu mergi! Pentru cine are lucruri in viata lui de care fuge si citeste aceste cuvinte stiu ca sunt niste cuvinte cam de speriat dar acesta este adevarul cu care intr-o zi te vei confrunta si tu asa cum am facut-o si eu. Dumnezeu vrea sa traim liberi de orice ne apasa inima pentru ca Isus a venit ca oile Lui sa aibe viata si s-o aibe din belsug... Moise a fugit din Egipt de teama dar intr-o zi Dumnezeu la trimis inapoi exact de acolo de unde a plecat... (Faptele Ap. 7.23-34) la fel si Iacov care a fugit de Esau... intr-o zi a trebuit si el sa il confrunte! Fie ca ne place fie ca nu... toti vom ajunge de unde am plecat daca nu vrem sa confruntam lucrurile din viata noastra.Un lucru pe care mi l-a spus Domnul este ca El vrea sa-mi dea frumusete in loc de cenusa dar trebuie sa renunt la cenusa mea ca sa primesc in schimb frumusetea. E timpul sa renuntam la cenusa si sa confruntam lucrurile acelea de care fugim, de care ne este teama si pe care le tot amanam... deci... Tu ce faci cu Goliat din viata ta? repet: intr-o zi Goliat se va satura doar sa arunce ocara asupra ta ori de cate ori te va intalni si-ti va sta impotriva... ori il confrunti tu, ori te va confrunta el. nu amana! Domnul sa-ti dea putere...

„Duhul Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia, şi prinşilor de război, izbăvirea;  să vestesc un an de îndurare al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru; să mângâi pe toţi cei întristaţi;
să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi „terebinţi ai neprihănirii”, „un sad al Domnului”, ca să slujească spre slava Lui.”  (Isaia 61.1-3)

miercuri, 5 septembrie 2012

Meditatie... Il mai primesc azi pe Hristos?

Am vazut acum cateva zile un mesaj pe facebook care mi-a placut foarte mult... este foarte frumos spus dar in acelasi timp si foarte adevarat... obisnuiesc atunci cand vad lucruri de genul acesta sa ma cercetez si eu... si astazi vreau sa va provoc si pe voi... :)
Vreau sa subliniez faptul ca acest mesaj nu-mi apartine ci este al fratelui Florin Ianovici :)




"L-am primit pe Dumnezeu stând faţă în faţă cu harul, cu Golgota, cu privirea aţintită la rănile Lui, de dragul meu.
Astazi stau faţă în faţă cu Biblia care îmi spune că harul presupune obligatia de a o rupe cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti şi să trăim cu dreptate şi evlavie.
Îl mai primeşti azi pe Hristos?

L-am primit pe Dumnezeu atunci când am văzut pe toţi fraţii şi surorile ca pe nişte sfi
nţi.
Astăzi porţi în suflet răni făcute de cei pe care i-ai văzut sfinţi cândva.Astăzi ştii adevărul: nu suntem chiar aşa de sfinţi.
Îl mai primeşti azi pe Hristos?

L-am primit pe Hristos cu sufletul răvăşit de emoţia unui cuvânt ce ne-a răscolit fiinţa, a unui cântec ce ne-a adus lacrimi fierbinţi, a unor rugăciuni ce ne-au deschis cerul.
Astazi cântecele s-au mai tocit, predicile nu mai ating ca odinioară, rugăciunile înseamnă uneori agonie şi gust de ţărână.
Îl mai primeşti azi pe Hristos?"


Mi-a placut foarte mult acest mesaj si cred ca ar trebui sa ne gandim putin la ce a spus fratele Florin si provocarea mea este sa luati domenii din viata voastra sa le analizati apoi sa va puneti aceasta intrebare... il mai primesc azi pe Hristos? cred ca ar fi bine sa ne gandim la lucruri care odata le-am vazut altfel iar cu trecerea timpului am aflat ca este mult mai mult decat credeam noi... si apoi sa ne punem intrebarea astazi cand stiu ca este mult mai mult decat credeam eu... il mai primesc pe Hristos? Sper ca postarea aceasta sa nu fie in zadar si sa luati provocarea mea... Domnul sa va binecuvinteze!

luni, 16 iulie 2012

Cuvantul lui Dumnezeu pentru azi

De ce suntem putin credinciosi?

M-am gandit ca ar fi frumos ca din cand in cand sa va mai dau cateva din versetele care mi-au atras atentia si toate acestea sa le pun sub numele de "cuvantul lui Dumnezeu pentru azi" eu am tras niste concluzii azi din Matei 14.28-31 „Doamne”, I-a răspuns Petru, „dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.” „Vino!”, i-a zis Isus. Petru s-a coborât din corabie şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi, fiindcă începea să se afunde, a strigat: „Doamne, scapă-mă!” Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat şi i-a zis: „Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?” Ceea ce mi-a atras atentia a fost versetul 30 Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi, fiindcă începea să se afunde, a strigat: „Doamne, scapă-mă!” este exemplul fiecaruia dintre noi... de multe ori spunem ca ne increem in Dumnezeu si ca trai prin credinta dar atunci cand circumstantele ne stau impotriva, cand vantul incepe sa bata... atunci incepem sa ne clatinam atunci inepem sa ne indoim si nu mai stim daca este bine ceea ce facem. mi-am dat seama ca se intampla asta din 2 motive unul este ca suntem tentati ne iutam la vant si automat ascultam de ceea ce ne spune inima si de descurajarile celui rau dar noi trebuie sa sa credem DOAR cuvantul lui Dumnezeu. Atunci cand valurile sunt mari si vantul incepe sa bata noi trebuie sa laegem! ne uitam la problema sau ne incredem numai in promisiunile lui Dumnezeu? imi place o fraza, am auzit-o la cineva: "poti sa spui ce problema mare am eu, sau poti sa spui: mai, problema... ce mare Dumnezeu am eu!" al doilea motiv este care este defapt cel mai cel mai important si nu poti sa faci ce am zis mai sus pana nu il faci pe asta... este vorba de a cunoaste pe Dumnezeu... adevarul e ca noi am fost invatati ca trebuie sa facem aia si aia si aia... mereu ni se spune trebuie sa faci asa si trebuie sa fi milostiv si darnic trebuie sa ierti si multe altele si motivul pentru care oamenii nu pot sa faca asta este pentru ca am fost facalizati pe "a face" si nu pe "a fi", sau pe "a cunoaste" dar in realitate prin puterea noastra nu putem sa facem tot ceea ce facem trebuie sa facem prin El si nu putem sa face prin El daca nu il cunoastem pe El. Deci intai trebuie sa-l cunosti pe Isus si apoi vei putea face ceea ce trebuie sa faci... de exemplu... intai trebuie sa intelegi dragostea lui Isus si trebuie sa intelegi crucea si abea apoi vei putea sa ierti cu adevarat. Chiar acum citesc o carte si as vrea sa va citez ceva care mi-a atras atentia foarte mult (este ceea ce va spuneam mai sus) "Am fost pacaliti sa credem ca ceea ce facem reprezinta defapt ceea ce suntem. Aceasta falsa credinta ne arunca intr-un vartej al dejnadejdii si al distrugerii. Pe de alta parte "Insusi Duhul adevereste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii lui Dumnezeu" Dumnezeu vrea ca noi sa stim cine suntem si sa incepem sa traim in consecinta. A fi un copil al lui Dumnezeu care este viu si liber in Hristos ar trebui sa fie factorul determinant pentru faptele noastre. Asa, tot ceea ce am face ar fi in virtutea mantuirii noastre (vezi filipeni 2.12), si nu in scopul mantuirii noastre" deci... de ce suntem putin credinciosi? Domnul Isus a spus odata: „Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. (Matei 22.29) solutia este sa cunostem pe Dumnezeu prin cuvantul Sau si sa constiantizam ca singurul adevar este ceea ce spune Dumnezeu si sa ascultam orice s-ar intampla numai de El si nu de ceea ce credem noi despre noi insine sau altceva. Doamne ajuta-ne :)

marți, 26 iunie 2012

Si tu poti si un salvator! pune-te la dispozitia lui Dumnezeu

Nici nu stiu cum sa incep... am eu anumite ganduri in cap de la o vreeme incoace... te-ai gandit vreodata ca nu numai doctorii sunt salvatori de vieti omenesti? stiai ca si tu poti fi un salvator de vieti omenesti? te-ai gandit ca aceea care fac ceva pentru Dumnezeu sunt salvatori de vieti omenesti? adica te-ai gandit vreodata ca spunand poate doar o poezie, un gand, un psalm sau o cantare poti salva o viata? Un lucru care l-am invatat de la seara mantuirii mele este acesta! Din cauza unor oameni care s-au pus la dispozitia lui Dumnezeu eu astazi il cunosc pe Domnul si din cauza ca cineva sa pus la dispozitia lui Dumnezu tu astazi esti mantuit... stiti de multe ori ne gandim oare are sa merg la biserica sa spun poezia asta? (sau cantarea, versetul, indemnul...) sau ne vin tot felul de ganduri in cap si descurajari dar te-a gandit vreodata ca prin simplul fapt ca ai lipit un afis pe strada ai participat la mantuirea unui om? ei bine... eu am ajuns la un concert de muzica crestina si acolo am fost mantuita dar asta pentru ca cineva inainte de acel concert sa pus la dispozitia lui Dumnezeu si a lipit un afis pe strada pe care eu l-am vazut... si ma gandesc oare acea persoana care a pus afisul s-a gandit vreodata ce insemnatatea avut? si din nou ma gandesc la acei cantareti ei s-au pus la dispozia lui Dumnezeu au cantat si-au spus marturiile s-au rugat si la sfarsit cativa din sala aceea au ridicat mana ca vor sa fie mantuiti, tot ce stiu acei cantareti este ca Dumnezeu a mantui in seara aia cateva sufltete dar nu stiu ce minuni mari a facut Dumnezeu acolo... este un verset... să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte şi va acoperi o sumedenie de păcate. (Iacov 5.20) asta au facut tot acestia pentru mine... pe mine cel putin nu numai ca ma scos Dumnezeu din pacate ci ma scos si din dorinta mortii... imi aduc aminte ca de multe ori statea in biserica si eram cercetara si incurajata chiar si printr-o cantare sau poezie, gand sau psalm (eu spun in mod special despre acestea pentru ca stiu ca multi se gandesc ca oricum predica e mai importanta decat cantarea poezia si asa mai departe si se descurajeaza) si din nou imi vine in minte versetul de mai sus "va mantui un suflet de la moarte si va acoperii o sumedenie de pacate" te-ai gandit ca poate facand un lucru mic (adica nu trebuie sa fi pastor sau mai stiu eu ce sau cine) implinesti versetul de mai sus? gandeste-te numai la tine cand stai pe un scaun in biserica de cate ori ai fost si tu cercatat chiar si printr-un singur verset... si asta sa intamplat pentru ca cineva sa pus la dispozitia lui Dumnezeu! nu ai vrea si tu sa implinesti acest verset? stii... mergand si panandu-te la dispozitia lui Dumnezeu in diferite moduri pot veni peste tine descurajari si poti sa ai tendinta sa nu dai mare importanta lucrurilor mici (ca de exemplu un afis... poate iti spui: dar cine o sa vina asa de capul lui? poate vin doar credinciosii de pe la alte biserici...) dar am mai invatat ceva... mergand si punandu-ma la dispozitia lui Dumnezeu poate n-am sa stiu niciodata daca ceea ce am facut eu a atins pe cineva dar daca eu nu stiu asta nu inseamna ca nu sa intamplat, nu? persoana care a pus afisul habar nu are ce minuni a facut Dumnezeu prin afisul acela! Cantaretii deasemenea poate ca niciodata nu o sa stie ce a minuni mari a facut Dumnezeu prin ei si totusi eu stiu despre o singura minune care sa intamplat acolo si a fost una mare El ma scos din moarte in toate sensurile si ma adus la viata in toate sensurile (adica nu numai din pacat ci si din dorinta mortii si din multe altele) prcatic in seara aia Dumnezeu a implinit cuvitele acestea in viata mea M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii. Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. Mulţi au văzut lucrul acesta, s-au temut, şi s-au încrezut în Domnul. (Ps. 40.2-3) astfel ca dintr-un om care pana in seara ai credea ca nimic nu se mai poate schimba in viata lui (si omeneste aveam dreptate nimic nu se mai putea schimba...) si isi dorea sa moara in urmatoarea dimineata mai ca sarea in sus de bucurie si canta "in inima mea in inima mea Isuse, da". Deci incurajarea mea... sa stii ca Dumnezeu te poate folosii si pe tine doar sa vrei sa te pui la dispozitia Lui sa nu te crezi prea slab si neputincios pentru ca Dumnezeu face lucrarea tu doar trebuie sa fi o unealta! pentru mine ganduri-le acestea au fost o incurajare si ma impins sa ma pun tot mai mult la dispozia lui chiar daca niciodata nu voi stii ce a facut Dumnezeu prin mine tot nu ma voi opri... tine minte! daca nu stii cum a lucrat Dumnezeu prin tine... asta nu inseamna ca nu sa intamplat... Fii tare, nu asculat de descurajari si nu refuza nici o oportunitate de a face ceva pentru Dumnezeu... nu stii niciodata ce se poate intampla :) gby

luni, 16 aprilie 2012

HRISTOS A INVIAT!

Cica suntem o tara crestina.... O tara crestina care la craciun se aude de mos craciun si la paste de iepuras "ce vrei sa-ti aduca iepurasul? pace, bucurie si dragoste" am auzit aseara la radio... (trist era ca nu era un copil... ci om matur) l-am inlocuit pe Isus cu mos craciun si iepuras de parca ei ne pot da ceva in realitate... de parca ei au murit pentru noi ca sa ne aduca pacea, bucuria si dragostea. intrebarea mea pentru tine este: Tu ce sarbatoresti zilele astea? e o ipocrizie sa spui ca esti crestin si sa promovezi prin vorbele tale pe iepuras si e o ipocrizie sa spui HRISTOS A INVIAT! si tu in realitate sa nu crezi in El ca a trait, a murit si a inviat si toate astea pentru mine si pentru tine... o cantare spune: " lacrimi plans si durere e tot ce lumea Ti-a daruit chinuri, otet si fiere doar pentru vina ce ne-ai iubit pentru iertare, rascumparare si impacare El a venit" Oameni buni, Hristos nu e o religie ci o persoana! de unde stiu...? El mi-a dovedit-o as putea sa umplu pagini intregi ca sa iti demonstrez prin viata mea ca El chiar exista (si nici nu ai sa poti sa ma contrazici pentru ca tot ce vorbesc este ce am trait) dar iti spun doar atat... copilaria mea nu a fost copilarie si acum 2 ani am ajuns in punctul in care vroiam sa mor pentru ca nimic din viata mea nu se mai putea schimba pana intr-o zi cand l-am intalnit pe acest Isus si astazi datorita Lui traiesc... daca nu era Isus astazi probabil eram intr-un mormant sau traiam o viata despre care nici nu vreti sa aflati... era una din vietile pe care puteati sa le includeti in categoria "drama totala" dar datorita acestui Isus viata mea nu este o drama si ceea ce sunt astazi i se datoreaza Lui si ceea ce a facut El cu mine in 2 ani nu poate exlica si nu poate face toata psihologia din lumea asta! Deci tuturor acelora care chiar cred in Isus le spun HRISTOS A INVIAT! Urmareste urmatorul videoclip este vorba despre tine, despre valoarea ta, TU ESTI O VALOARE! Gandeste-te.



Totusi mai vreau sa va arat ceva ce pe mine ma marcat... cineva a mers prin oras si a pus cateva intrebari legat de sarbatoarea pastelui...



P.S. postare luata de pe blogul meu: Te provoc sa gandesti

vineri, 6 aprilie 2012

crestinism si marturie!

Tocmai am vazut un filmulet care ma socat... si va rog 15 minute din viata voastra daca aveti rabdare sa va uitati nu va strica... se merita!



Stiti la ce ma gandesc? multi spun ca oamenii nu vor sa creada in Isus ca sunt rai si nu vor sa se lase de pacatelelor si nu vor sa renunte la traditiile lor dar video-ul acesta ne arata realitatea... oamenii sunt asa cum sunt pentru ca au crescut cu religie si traditi si au fost invatati ca asa trebuie sa traiasca si sa mearga inainte chiar daca ei nu inteleg asta trebuie sa fie mersul lucrurilor au invatat ce trebuie sa spuna dar in realitate nu cred ceea ce spun pentru ca au invatat ca asa trebuie sa fie mersul lucrurilor.... si ma gandesc acum... daca asa sta situatia atunci intrebarea se pune ce facem noi ca si crestini? daca oamenii nu stiu ce inseamna HRISTOS A INVIAT oare cine e de vina? ei, ca sau nascut intr-o religie pe care au urmat-o pentru ca asa au fost invatati de mici sau noi pentru ca nu-L marturisim pe Isus? adevarul intotdeauna starneste iar eu cred ca atunci vom stii ca crestinii au inceput sa marturiseasca pe Isus cand vom fi prigoniti... pentru ca adevarul e ca noi cei mai multi tacem si foarte rau facem! Lumea zace in pacat si noi tacem din gura... urmarind acest filmulet ma gandeam ca noi stam in biserici facem programele noastre facem evenimente mai nou nici la evenimente nu se mai aduc oameni care nu-L cunosc pe Dumnezeu si am impresia nu au nici o valoare... de ce spun asta? pentru ca noi trebuie sa iesim dintre zidurile bisericii oamenii au nevoie de ceva practic... vorbe tot aud au nevoie de marturii ca Dumnezeu exista de oamenii care sa traiasca adevarul si sa-l proclame in fiecare zi e cu totul altceva cand mergi la un om si i spui evanghelia il marturisesti pe Isus si spui cum viata ta a fost schimbata datorita Lui... ma gandesc ca merg pe strada si impart invitatii la un eveniment dar asta nu inseamna prea mult... pentru ca oamenii au nevoie de cineva care sa le spuna despre Isus pentru mine filmuletul acesta a fost inca o incurajare sa ies pe strada si sa le spun oamenilor despre Isus... iar daca citesti acest articol si nu-l cunosti e Dumnezeu vreau sa-ti spun ca Dumnezeu nu e o religie ci o persoana! tot ce sunt eu astazi i se datoreaza unei singure persoane Isus Hristos!Cand viata mea nu mai avea nici un sens, cand am crezut ca nimic nu se mai poate schimba atunci Isus mi-a iesit in cale si mi-a spus ca pot sa am un nou inceput... daca era dupa mine astazi eram untr-un mormant sau poate traiam o viata... nici nu vreau sa-mi imaginez cum... era una din vietile alea care le pui in categoria tragediilor dar aceasta persoana reala, Isus, El ma facut ce sunt astazi pe El l-am crezut si atunci cand am fost in necaz El ma mangaiat, ma puneam in rugaciune si plangeam inaintea Lui si ma ridicam de acolo un om nou plin de incredere si bucurie in El cand oamenii au fost impotriva mea El a fost cu mine si mi-a dovedit intotdeauna ca cuvantul Lui adica biblia este adevarata fiecare cuvant de acolo este adevarat si poate fi experimentat cu Dumnezeu biblia a fost si este ghidul vietii mele cuvantul lui Dumnezeu ma schimbat, mi-a dat putere dragostea si indurarea Lui este mare... Dumnezeu a spus: Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. (Ieremia 29.13) cine il cauta pe Dumnezeu din toata inima il va gasi, Dumnezeu i se va descoperii si i va oferi in dar viata vesnica daca va crede in Isus Hristos Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. (Ioan 3.16) Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru. (Romani 6.23)

marți, 20 martie 2012

Ganduri banale.... sau inspirate?

Vi sa intamplat vreodata sa va ganditi la ceva si sa credeti ca sunt doar ganduri banale de-ale voastre si defapt mai tarziu sa aflati ca defapt nu au fost doar niste ganduri ci acele ganduri pe care le-ati avut sau intamplat in realitate? Mie mi sa intamplat de vreo cateva ori... ca de exemplu odata mi-a venit pur si simplu in cap ca la grupa de adolescenti liderul nostru va face niste jocuri de cunoastere si va trebui sa spunem lucruri despre noi sau chiar marturia noastra (pe atunci era mai noua in grupa si nici nu imi era prea unsor sa vorbesc in public) dar apoi mi-am spus oh... la ce ma gandesc eu? si m-am dus la grupa si exact asa a fost, dupa seara aia am inteles ca Duhul sfant a vrut sa ma pregateasca pentru ceea ce avea sa se intample si gandurile mele nu au fost doar niste ganduri banale... Ca si crestini, unii dintre noi poate am simtit la un moment dat ca trebuie sa spunem anume lucruri unor oamenii sau sa dam niste versete sau pur si simplu sa avem ganduri de genul acesta de care tocmai am vorbit... Poate uneori am dat importanta gandurilor sau incurajarilor care ne-au venit in duhul nostru sau poate uneori nu.... Astazi am patit ceva ce ma marcat foarte tare. Acum cateva zile am simtit ca ar trebui sa dau un verset anume (chiar nu mai stiu care) unui om si m-am gandit... da cum sa-i dau asa, fara motiv? (adica pe omul acela il cunosc si defapt nu prea il cunosc, [e vorba despre un artist crestin] adica am vorbit o singura data cu el fata in fata si pana la urma ma gandeam ce sa ma bag si eu in seama!) si pana la urma las ca poate n-are nevoie... ceva din mine simtea ca trece prin incercare dar mi-am spus: oricum, nu cred ca trece prin incercare... am crezut ca sunt doar niste ganduri banale de-ale mele! Dar astazi am intrat pe facebook si acel om a spus ca simtea sa impartaseasca ceva cu noi si el spunea ca sa trezit in dimineata asta si sa rugat Domnului si a plans inaintea Lui pentru ca trece printr-o incercare iar dupa o jumatate de o ora raspunsul i-a venit printr-un email de la o persoana care nu stia absolut nimic nici de rugaciune nici de faptul ca el trece prin incercare si in email scria doar atat "ISAIA 41.10" (Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare.) iar lui i-au dat lacrimile de bucurie pentru ca a stiut ca Domnul este cu el... amintidu-mi de gandurile acelea pe care le-am crezut ca sunt doar niste ganduri de-ale mele am ramas absolut uimita! Stii... Dumnezeu putea sa aleaga oricare alt om, putea sa aleaga un prieten prin care sa-i vorbeasca, putea sa aleaga un om care oricand ar fi in stare sa-i dea o mana de ajutor sau un umar pe care sa planga, sau pur si simplu oricarui alt om si El ma ales pe mine iar eu am respins soapta Duhului Sfant... in momentul in care am realizat ce sa intamplat defapt am simtit ca marturia acelui om pe care a spus ca a simtit ca trebuie sa o impartaseasca cu noi era defapt pentru mine, era o lectie pe care Dumnezeu mi-o da! Daca eu nu am inteles si am respins mesajul pe care trebuia sa-l transmit Dumnezeu a ales pe altcineva... I-am cerut iertare Domnului si mi-am promis ceva... ca de acum incolo sa fiu foarte atenta la ce gandesc si l-am rugat pe Domnul sa ma invete sa deosebesc gandurile care vin de la mine de gandurile care vin de la El... de acum m-am hotarat ca daca voi simti vreodata sa dau cuiva un verset de incurajare sa il dau orice ar fi! si poate chiar sa-i spun "eu nu stiu daca ai nevoie de ceea ce ti-am spus dar am simtit ca trebuia sa iti spun"
Si totusi poate va intrebati de ce va spun eu toate astea.... unul dintre motive este pentru ca stiu ca nu sunt singura care trebuie sa inteleaga ca gandurile noastre nu sunt intotdeauna gandurile noastre, gandurile noastre pot fi soapte ale Duhului Sfant si noi nici nu ne dam seama... asa ca trebuie sa fim atenti la gandurile noastre cred ca Dumnezeu pe mine a vrut sa ma pregateasca dinainte pentru ca aveam o discutie cu mai multi tineri si la un moment dat cineva a spus ceva in genul "sa fi-ti atenti la ce simtiti in duhul vostru si sa ascultati de el" (defapt suna altfel dar cam asta era ideea...) toata ziua aceea mi-a ramas fixat in minte cuvintele acelea... dar se pare ca le-am uitat sau pur si simplu nu am realizat ca trebuie aplicat nu numai in domeniul acela despre care noi discutaseram. Concluzia? fi atent/a la ce gandesti, la ce simti in duhul tau pentru ca s-ar putea ca Domnul sa vrea sa te foloseasca si sa nu poata...
Iar al doilea motiv este sincer pentru ca am simtit ca trebui sa scriu si aici despre asta! de ce? oricum eu scriu despre ceea ce experimentez ca si altii sa invete sau sa fie incurajati chiar daca in ultima vreme puteam sa scriu cel putin 2 subiecte care ar fi fost de mare folos totusi incerc sa mai revin in blogosfera :D. Fi-ti binecuvantati!

vineri, 9 martie 2012

Gandeste-te la Imparatia lui Dumnezeu



Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.
Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. (Coloseni 3.2-3)
El ne-a înviat împreună şi ne-a pus să şedem împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus (Efeseni 2.6)


Stiti... odata, o pianista foarte buna a fost intrebata care este secretul ei! cum a ajuns atat de buna? iar ea a spus ca a inlaturat orice obstacol care o impiedica sa ajunga la tinta ei care era sa devina o mare pianista. Si acum ma gandesc ca femeia asta ca sa ajunga atat de buna pe langa ca a renuntat la atatea lucruri si si-a dedicat toata viata ei scopului ei (adica de a fi o mare pianista) cred ca femeia aceasta se si gandea la frumusetea de a fi o mare pianista ea avea un vis, era visul vieti ei si a luptat pana a ajuns acolo unde si-a propus... Unde vreau sa ajung defapt? pai care este tinta crestinului? imparatia lui Dumnezeu, cerul, noi vrem sa ajungem acolo! Stiti ca noi cadem de pe cale pentru ca nu avem ochii atintiti spre tinta? Si cum sa avem ochii atintit la tinta daca nici macar nu ne gandim la ea? scopul pianistei a fost sa devina o mare pianista si cea ce a ajuta-o sa treaca peste orice obstacol a fost bucuria de a fi o mare pianista dar ca pianista sa aiba putere sa mearga mai departe in ea sa gandit in fiecare zi la pian si a stat cu ochii atintiti catre visul ei de a ajunge o mare pianista. Un gimnast (de exemplu) inainte de a incepe sa munceasca sa gandit ca scopul lui este medalia de cel mai bun gimnast si pentru asta el a inceput sa munceasca tot mai mult si atunci cand sa simtit descurajat ceea ce la intarit a fost scopul pentru care facea ceea ce facea si anume sa primeasca medalia de cel mai bun gimnast. Cred ca nu mai trebuie sa zic prea multe ca sa intelegeti ca ceea ce vreau sa zic este ca daca scopul tau este imparatia lui Dumnezeu te vei gandi la ea in fiecare zi. Cred ca visul unui crestin este sa ajunga in cer cu Dumnezeu dar mai cred ca un crestin adevarat face ceea ce a facut si pianistul si gimnastul adica nu doar ca nu-si pierde din ochi tinta ci se si gandeste la tinta ca nu cumva ochii sa-i fuga altundeva.... De acum un an ma rugam Domnului sa imi dea un dor de cer sa faca ceva cu mine sa ma pot gandi si eu la imparatia Lui ca nu am nici o imagine, ma gandeam la ce pot sa ma gandesc la cer. si ieri seara Dumnezeu a trezit acest gand al imaratiei Lui... este extraordinar! Stii... Dumezeu care este absolut perfect vrea sa ne duca pe noi oamenii in casa Lui care este perfecta in bunatate, in dragoste... ni se pare atat de ciudat, de uimitor traim in fiecare zi si sa te gandesti ca intr-o zi ai sa parasesti pamantul acesta si ai sa mergi intr-un loc perfect de bun si ai sa stai langa Dumnezeu care este perfect de bun si pana la urma Regele universului care este perfect in toate te baga pe tine in seama un muritor imperfect pacatos care fara Isus nu avea nici o sansa sa traiasca.... si ce este si mai si e ca esti copilul Lui si vrea sa sa te mantuiasca sa fi cu El in cer si sa traiesti vesnic! WOW..... nu este Extraordinar? e atat de extraordinar si e atat de mare Dumnezeu si tot ce face El incat parca nu ne vine sa credem! nu-i asa? Nu stiu pe voi dar pe mine ganduri de genul acesta si altele mult mai profunde m-au indrumat spre pocainta si m-au motivat sa ma schimb mai mult si sa raman cu achii atintiti spre tinta. Imi aduc aminte acum de un verset care spune Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă? (Romani 2.4) Dumnezeu este mai mult decat putem noi vedea sau auzi... cuvintele nu sunt indeajuns ca sa i putem spune marimea nici macar nu putem in mintea noastra sa o cuprindem... si dupa cum spunea un cantec care mie imi place foarte mult "Marimea lui ramane o intrebare" dar defapt da-ti un click si ascultati cantecul de mai jos... :D


vineri, 10 februarie 2012

Biblia, o aplici in viata ta?

am citit un psalm azi si mi-a ramas in cap acea imagine pe care o poate face Dumnezeu despre noi oamenii... ieri am spus intr-un grup ca poti sa citesti biblia si sa n-o aplici (adica in sensul ca nu este bine lucrul acesta) iar cineva ma lasat perplex cand mi-a spus cu un ton putin indiferent (sau cel putin asa mi sa parut) "pai eu aplic cam 1% din biblie" si mi-am spus in sinea mea " si tu mai poti sa dormi noaptea?" adica mai am multe de invatat si nu ma cred cu nimic mai buna decat cel de langa mine dar daca citesti biblia ca pe o carte oarecare degeaba o mai citesti! si pana la urma intrebarea se pune, de ce citesti biblia? este foarte important sa iti raspunzi la intrebarea asta!
Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă,
şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era.
Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. (Iacov 1.23-25)
Biblia este ghidul nostru in viata (sau cel putin asa afirmam)... ma gandesc ca am un ghid de intructiuni care imi spune cum sa-mi montez mobila (de exemplu) ei bine, cum ar fi daca l-as citi si nu as lua aminte la el? adica as monta mobila de capul meu. Poate ca nu este cel mai bun exemplu pentru ca cu mobila te mai descurci pana la urma, dar cu viata nu! defapt cele mai multe greseli ale noastre (chiar toate) se datoreaza faptului ca nu avem cuvantul lui Dumnezeu in inima, ca nu il aplicam in viata noatra. Da, nu suntem si cat vom fi pe acest pamant nu vom fi niciodata perfecti dar am putea foarte bine sa ne lipsim de unele greseli, uneori chiar banale. dar problema este ca nu citim biblia sau daca o citim nu o aplicam, unii ar zice ca "lasa ca e bine ca o citeste" dar eu cred ca nu este cu nimic mai bun unul care o citeste si nu o aplica decat unul care nu o citeste si nu o aplica... de ce? pentru ca toti vom da socoteala.. si ala care o citit se face mult mai vinovat decat cel care nu o citit-o pentru ca macar ca stia biblia nu o aplica pe cand celalant ce sa aplice daca nici nu cunoaste? Domnul Isus a spus: va rataciti pentru ca nu cunoasteti nici scripturile nici puterea lui Dumnezeu (matei 22.29) Cu totii vrem o viata mai buna, sa fim mai linistiti, mai fericiti dar nu intelegem ca numai la Dumnezeu gasim tot ce avem nevoie! Dumnezeu a spus de multe ori poporului Sau solutia fericirii si iata aceasta este: Acum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul Dumnezeul tău, decât să te temi de Domnul Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să iubeşti şi să slujeşti Domnului Dumnezeului tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău, să păzeşti poruncile Domnului şi legile Lui pe care ţi le dau astăzi, ca să fii fericit? (Deuteronom 10.12-13) De altfel Eclesiastul care a incercat toate variantele ca sa descopere sensul vietii si a descoperit ca totul este o goana dupa vant! iar la final, iata concluzia la care a ajuns: Să ascultăm, dar, încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău. (Eclesiastul 12.13-14) si ce este totusi interesant e ca nu trebuie sa ne chinuim noi prin propriile noastre puteri sa fim sfinti pentru ca Dumnezeu prin Duhul sfant ne cerceteaza si ne schimba.... datoria noastra este doar sa-l cautam cu toata inima , cu sinceritate iar El ni se va descoperi (Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima. Ieremia 29.13) asta este secretul sa Il cauti pe Dumnezeu cu sinceritate si sa fi gata sa faci bine pentru ca biblia spune: Oamneii dedati la rau nu inteleg ce este drept dar cei ce cauta pe Domnul inteleg totul. (Proverbe 28.5) si dupa cum spunea John G. Mitchell "Secretul unei vieti folositoare, de revelatie si a unei vieti pline de Duhul Sfant este ascultarea de Cuvantul lui Dumnezeu" cred ca este timpul pentru o schimbare in fiecare dintre noi, deci inchei cu pasajul despre care vorbeam la inceput
Dumnezeu zice însă celui rău: „Ce tot înşiri tu legile Mele şi ai în gură legământul Meu, când tu urăşti mustrările şi arunci cuvintele Mele înapoia ta? Dacă vezi un hoţ, te uneşti cu el, şi te însoţeşti cu preacurvarii. Dai drumul gurii la rău, şi limba ta urzeşte vicleşuguri. Stai şi vorbeşti împotriva fratelui tău, cleveteşti pe fiul mamei tale Iată ce ai făcut, şi Eu am tăcut. Ţi-ai închipuit că Eu sunt ca tine. Dar te voi mustra şi îţi voi pune totul sub ochi! Luaţi seama, dar, voi care uitaţi pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfâşii, şi să nu fie nimeni să vă scape. Cine aduce mulţumiri ca jertfă, acela Mă proslăveşte, şi celui ce veghează asupra căii lui, aceluia îi voi arăta mântuirea lui Dumnezeu.” (Psalmul 50.16-23)

marți, 24 ianuarie 2012

Cand toti ma parasesc, Domnul ma primeste!

Domnul este lumina şi mântuirea mea: de cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele: de cine să-mi fie frică? (pS. 27.1)
Căci El mă va ocroti în coliba Lui, în ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui şi mă va înălţa pe o stâncă.
Iată că mi se şi înalţă capul peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară: voi aduce jertfe în cortul Lui, în sunetul trâmbiţei, voi cânta şi voi lăuda pe Domnul. (Ps 27.5-6)
Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte. (Ps 27.10)
Psalmul 27... e un psalm extraordinar! Imi place ca intregul psalm este centrat pe purtarea de grija a lui Dumnezeu. Si in final David ne dezvaluie ce il tine pe el in picioare: O! daca n-as fi incredintat ca voi vedea bunatatea Domnului pe pamantul celor vii! (Ps 27.13) ... asta e cheia! Stii... multi se zbat si au temeri si ingrijorari si cauta atentia oamenilor dar atunci cand stii ca Dumnezeu te iubeste si este langa tine toate astea dispar si dintr-o data parerea oamenilor nu mai este importanta ci doar al lui Dumnezeu, dintr-o data nu-ti mai pasa ca oamenii te batjocoresc, ca te asupresc ca iti fac tot felul de lucruri pentru ca ai bucuria ca Dumnezeu este cu tine prin orice treci si te va inalta pe stanca... de 2 zile am versetul acesta in cap si astazi ma gandeam la el pentru ca este foarte mult legat de viata mea.. "
Căci tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte. (Ps 27.10)" Stiti ce este extraordinar? ca toti de s-ar intoarce impotriva mea si de m-ar parasi Domnul este cu mine si asta ma face sa merg inainte... versetul acesta imi aminteste de motivul pentru care am trait pana acum si in special in anul 2010 pentru ca "Domnul ma primeste". Am scris odata niste versuri...

Cand Oamenii au spus

lucruri impotriva mea
Tu ai fost apararea mea
cand nimic nu era asa cum trebuia
Tu ai fost taria mea
si m-ai tinut pe calea Ta
Doar Tu stii cine sunt, Doar tu ma sprijinesti
prin valuri de sunt mana Ta o pui
pe brate purtat ma indrept spre inalt
prin negura si lumina purtat
Multumesc Isuse pentru Harul minunat!

Cand Oamenii nu m-au primit, Domnul ma primit! a fost, este, si va fi mereu asa... Dumnezeu este dragostea perfecta! Cand L-am cunoscut mi-am spus: OK! viata asta este asa cum este si nu mai am pentru ce sa traiesc dar am sa traiesc pentru Hristos! Asa am spus pe 16 martie 2010 si de atunci nu s-au schimbat prea multe ci ba mai mult sa intarit ideea aceasta! de ce traiesc? pentru ca este prezent Dumnezeu in mine si in viata mea, fara El pentru mine nu s-ar merita.... cunosc destul de multe despre ceea ce inseamna viata aceasta incat sa stiu ca viata fara El nu se merita traita... fara El viata mea n-are culoare, este stearsa pentru ca El este acela care acum da culoare vieti mele pana si zambetul meu si bucuria mea este pricinuita de El, am vazut ca ori de cate ori il intristez pe Dumnezeu si eu ma intristez dar daca El este cu mine, in inima mea atunci cu siguranta ma ve-ti vedea mereu zambind asa cum am facut-o mereu de cand L-am cunoscut! Uneori... pe multi i surprind cu atitudinea mea sau in cel mai des caz cu calduara si zambetul meu si multi inca nu au inteles pe deplin secretul si pentru multi sunt un semn de intrebare... totul sta in Domnul! pentru ca il am sprijin pe El si El ma duce la ape de odihana si imi invioreaza sufletul si increzandu-ma in El pot zambii chiar si in cele mai grele circumstante ale vietii mele, pentru ca oricine m-ar parasi Domnul ma primeste! si oricine ar fi impotriva mea, Domnul este cu mine si orice s-ar intampla El este in control, de cine sa ma tem?




Nadajduieste in Domnul! Fii tare, imbarbateaza-ti inima si nadajduieste in Domnul! (Ps 27.14)

miercuri, 18 ianuarie 2012

Nu stiu ce va urma dar Dumnezeu este in control!

Iubesc tot ceea ce mi-a dat Dumnezeu si in special biserica unde ma pus orasul in care stau si grupul de misiune unde slujesc si parca nu pot sa-mi imaginez un nou inceput intr-un loc nou si o biserica noua si bineinteles fara posibilitatea de a merge in acel grup... Daca primadata am fost disperata pentru ca imi era teama ca am sa pierd tot ceea ce am mai bun si nu stiam voia lui Dumnezeu (clik si ai sa vezi despre ce este vorba) acum sunt foarte linistita si stiu ca Dumnezeu este in control si nimic nu se va intampla fara ca El sa ingaduie iar daca El va ingadui sa am un nou inceput atunci inseamna ca El are un plan cu mine si vrea sa ma foloseasca in acel loc iar eu vreau sa ma supun Lui pentru ca stiu foarte clar ca Dumnezeu nu are ganduri de nenorocire ci de pace ca sa-mi dea un viitor si o nadejde (asa spune Dumnezeu in Ieremia 29.11). dupa ce am povestit cuiva noua veste am stat si m-am gandit la reactiile mele de atunci si acum... cat de diferite sunt! si mi-am spus asa:

Nu stiu ce in viata va urma
dar stiu ca sunt pe cale cu Isus
nu stiu ce maine va urma
nu stiu ce Isus va hotara
ca e mai bine pentru viata mea
dar stiu ca Dumnezeu e in control
eu sunt cu El biruitor
viata mea e in mana Lui
si orice s-ar intampla
eu stiu ca sunt in mana Sa
El e Dumnezeu atotstiutor
dragosrea desavarsita
in care ma incred
si nimic nu se poate intampla
fara ingaduinta Sa
chiar daca nu-mi va place hotararea Sa
eu Lui vreau sa ma supun
caci El stie ce-i mai bine pentru viata mea
eu vreau sa fac doar voia Sa

Doar atat mai vrea sa-ti spun... Caci eu stiu gandurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, ganduri de pace, si nu de nenorocire, ca sa va dau un viitor si o speranta (Ieremia 29.11) Nu uita ca Dumnezeu este atotstiutor si El stie ce este mai bine pentru viata ta, El este in control crede asta si vei vedea minunile lui Dumnezeu. (Nu uita ca... credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.)Domnul sa te binecuvinteze!

joi, 12 ianuarie 2012

Exista oare cineva?

Cred ca pana la urma ma apuc si de cantat... citeam niste lucruri despre identitatea noastra in Hristos si la un moment dat mi-a venit inspiratia... versurile urmatoare sunt defapt un cantec si sper sa va placa pentru ca atunci cand l-am scris m-am gandit la noi, la oameni... pentru ca defapt omul cauta un sprijin, cauta pe cineva care sa il accepte asa cum este cu defecte si slabiciuni si sa il iubeasca dincolo de statutul social sau de cum arata fata lui, omul asteapta sa fie iubit neconditionat. Omul are nevoie sa gaseasca iubirea adevarata...

Exita oare cineva
sa ma accepte asa cum sunt
sa pot sa-mi pun increderea
ca niciodata nu ma va lasa
exita oare cineva
sa ma ajute in noaptea grea
iubindu-ma in slabiciuni
iertandu-ma ce am facut

El exista, este Isus
prin credinta il poti gasi
El e vesnic neschimbat
Dumnezeu minunat

Exista oare cineva
sa iti salveze viata ta
sa iti dea tot, fara sa meriti ceva
exista oare cineva
sa te iubeasca atat de mult
chiar viata in locul tau sa-si dea
ca tu sa ai un nou inceput

Da El exista... este Isus si a murit ca eu si tu sa avem un nou inceput in care prin sangele lui suntem considerati neprihaniti, drepti... ce trebuie sa faci? Crede in Isus, pocaieste-te de pacatele tale si accepta-l in inima ta... biblia spune ca daca il vei cauta cu toata inima El se va lasa gasit! Cauta-L si Il vei gasi... merita! Dommnul sa va binecubinteze...

joi, 5 ianuarie 2012

Leapsa!

Ma uitam pe la niste stafete pe diferite bloguri si mi-a sa facut si mie pofta sa fac una... asa ca poftim! sper sa va placa...

Traiesc pentru ca...
Isus mi-a dat viata (nu e un raspuns sperficial pentru mine este ceva real fara El viata mea nu ar avea sens... de ce? vorba aia... cine stie, cunoaste! :P)
Pot sa zambesc in momente dificile pentru ca... cred cu adevarat ca Dumnezeu este in control
Iert pentru ca... si Isus ma iertat pe mine
Iubesc pentru ca... ( e cea mai grea intrebare... de ce iubesc?) sunt iubita, pentru ca sunt la fel de om ca cel de langa mine, iubesc pentru ca Isus ma iubeste si ma invatata sa iubesc si eu
Ceea ce ma face sa am bun simt fata de cei din jurul meu este... pentru ca toti suntem oameni si nu suntem niciunul mai presus decat altul
5 cuvinte caracteristice persoanei mele sunt... zambet, lupta, entuziasm, compasiune, curiozitate :D
Activitatea mea preferata este... sa cant
Ceea ce ma doare cel mai tare la tinerii de azi este atunci cand i vad ca... folosesc droguri
Imi place sa aseaman viata cu... "un joc dur care ne invata sa fim invingatori dar pentru a invinge avem nevoie de experienta iar experienta se castiga doar prin puterea de a merge mai departe"
Am invatat de la viata ca... fiecare alegere pe care o fac mai devreme sau mai tarziu ma va urmari negresit
Citatatul meu preferat este... cel care l-am scris mai sus (viata este un joc dur care....)
Un citat pe care l-am compus eu este.... "O epava in mana lui Dumnezeu devine un vapor tare"

Daca tot se numeste leapsa ma gandesc sa provoc cateva persoane pe care le cunosc asa ca o provoc pe: Lavi H, Florin, Gabriela, Goda si Ana si mai provoc pe toti cei care le place leapsa asta :D

marți, 3 ianuarie 2012

Ce faci cu noul an?

Cu siguranta si voi ca si mine ne-am propus anumite lucruri pe care vrem sa le realizam si am dori ca Dumnezeu sa faca ceva cu viata noastra si cu inima noastra... eu una am pasit in noul an cu mare entuziasm si abea astept sa vad ce se va intampla in noul an. E un nou inceput si cu totii vrem sa fim mai buni dar intrebarea este ca facem noi cu anul care ne sta in fata? cum ne pregatim noi pentru noul an? ce lasam sa intre in viata noastra este foarte important... am auzit o ilustratie foarte faina despre asta, sa presupunem ca ai o galeata si mai ai niste pietre maricele si le pui in galeata pana se umple apoi daca ai mai avea nistre pietricele oar mai incapea si acelea? pai daca ai mai scutura putin de galeata cred ca ar putea sa se strecoare si ele pe acolo... si daca ai mai avea niste nisip? cu siguranta mai poate intra si nisipiul in galeata. si daca ai mai avea niste apa? cred ca ar mai intra si ea... dar daca ai schimba ordinea in care ai bagat aceste elemente, ce s-ar intampla? daca ai baga intai nisipul? ar mai incapea toate celelante? viata ta este asemanata cu galeata si elementele acelea reprezinta ceea ce lasi sa intre in viata ta... Ideea ilustratiei este ca, daca bagi intai "pietrele mari" adica lucrurile cu adevarat importante vei avea loc sa bagi in viata si si "pietrice" si "nisip" si "apa" (adica lucrurile mai putin importante sau ziditoare pentru sufletul tau) dar daca schimbi ordinea atunci nu vei mai avea loc si de pietrele mari... am vazut asta la mine in ultima vreme.... la un moment dat am lasat in "galeata viatii mele" sa patrunda incetul cu incetul nisip si pietricele si tot incetul cu incetul am observat ca nu mai reuseam sa ma gandesc la lucrurile de sus asa cum o faceam, nu mai citesc biblia asa cum o faceam si nu mai imi vin versuri asa cum imi veneau... de ce? pentru ca am alimentat gresit viata mea, am dat intaietate nisipului si pietricelelor urmand ca in final sa aflu ca pietrele mari nu mai incap... (ca de obicei vorbesc din ce traiesc... deci va spun din experienta sa nu va culcati pe o ureche ci sa vegheati si sa fi-ti atenti ce lasati sa intre in "galeata vietii voastre" pentru ca nu o sa fi-ti mai mult decat ceea ce bagati in voi) Concluzia este ca trebuie sa avem grija ce lasam sa intre in viata noastra trebuie sa avem grija la preocuparile noastre pentru ca nu vom putea fi mai buni in noul an daca nu vom face asta. Eu una nu vreau mediocritate vreau mai mult si am decis ca trebuie sa ma descotorosesc de lucrurile nefolositoare. Al 2-lea lucru pe acre l-am invatat eu este legat de versetele din 1 Corinteni 9.24-25
Nu ştiţi că cei ce aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi, dar, în aşa fel, ca să căpătaţi premiul! Toţi cei ce se luptă la jocurile de obşte se supun la tot felul de înfrânări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună care se poate veşteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună care nu se poate veşteji
Aici Pavel aseamana alergarea crestinului cu alergatorii care joaca la jocurile olimpice si spune despre ei ca se infarneaza de la tot felul de lucruri ca sa isi atinga scopul de a castiga premiul...
Pavel vrea sa spuna ca sportivii pentru a ajunge la premiu nu pot sa traiasca oricum... ei trebuie sa renunte la micile placeri care-i impiedica sa-si atinga telul. In ultima vreme am inteles ca trebuie sa arunc tot ce mi-ar putea incetinii alergarea... Imagineaza-ti ca esti un alergator si incepi cursa pentru a castiga premiul dar in pantoful tau sport exista o pietricica mica... ce se intampla? Anul acesta mi-am propus sa arunc orice pietricica din pantoful meu pentru ca alergarea mea sa nu fie una care la sfarsit sa piarda premiul... Tu ce ti-ai propus anul acesta? sau mai bine zis care este pietricica care nu iti da pace sa ajungi la premiu? pietricica mea a fost facebook-ul si deseara am sa o arunc mare bucurie... uneori ne lipim de lucruri care nu sunt rele dar care ne fac rau iar acelea trebuie scoase afara din viata noastra... Eu am scos pietricica mea si am intrat in noul an cu cu dreptul ca sa zic asa cu entuziasm si cu siguranta ca Dumnezeu ma va transforma mai departe si va fi un an mai bun dincolo de orice se va intampla important este sa il am in inima e Dumnezeu dar ceea ce vreau anul acesta sa fac este ceea ce facea si pavel:
Eu deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat. ( 1 Corinteni 9.26-27)
Sper ca iti va fi de folos ceea ce am scris aici si sa pleci de aici cu un alt gand pentru anul care ne sta inainte. roaga-te Domnului sa iti descopere si tie acea pietricica care iti incetineste alergarea si Domnul sa te pazeasca in alergarea ta! Deci inchei cu:
Şi noi, dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte.Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitaţi-vă, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentru ca nu cumva să vă pierdeţi inima şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre. (Evrei 12.1-3)