CE VOITI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI-LE SI VOI LA FEL.(luca6.31)

Meditatia zilei :

Daca este cu putinta, intrucat atarna de voi, traiti in pace cu toti oamenii (Romani 12.18)

Probabil ca exista unii oamenii maniosi in viata ta. Acasa, la scoala, la serviciu sau la activitatile tale recreative. Oamenilor maniosi le place sa-si reverse mania pe alti oameni. Poti sa te enervezi si tu sau... sa gasesti alta solutie. Cu cine ar trebui sa te impaci?

Sursa: Agenda saptamanala devotionala
DE CE ARE NEVOIE ROMANIA IN VREMURI CA ACESTEA? dacă poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga şi va căuta faţa Mea, şi se va abate de la căile lui rele îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi-i voi tămădui ţara. (2 Cronici 7.14)

luni, 21 iunie 2010

despre alegeri si responsabilitate

Alegeri...hm...zi de zi ne confruntam cu ele. Ma gandeam azi la anumite persoane si la alegerile pe care ele le iau. nu-i asa ca alegerile uneori sunt asa de dificile? De multe ori alegem sa facem ceva rau inloc de bine, desi stim ca nu ar trebui sa facem acel ceva, parca avem nevoia aceeia de a face.Gandindu-ma la mine si la alegerile din trecut.....pot spune ( din pacate) ca unii oameni sunt tot mai perversi si fara iubire,( si aici nu vreau sa spun ca eu sunt buna si altii.....)vad in jurul meu zilnic oameni care se amagesc ca sunt buni, curati in fata Domnului si asa mai departe (in principiu cei mai multi au o parere foarte buna despre ei insisi).....si ma gandeam.....cine poate spune in lumea asta ca este bun?
revenind la alegeri....am invatat de la cineva ca orice decizie iei la un moment dat va fi pro sau contra ta, daca ai facut o alegere buna in viata ta, te vei bucura si mai tarziu de ea, insa daca ai ales ceva rau....la un moment dat sigur te va intrista alegerea facuta. O vorba spune cam asa: "cum iti asterni, asa ai sa dormi" si este foarte adevarat! ai luat o decizie buna? vei trage foloase din ea. Nu ai luat? Ei bine....nu-ti mai ramane decat sa astepti sa tragi "foloasele". Ce ai semanat aia rasare.

De multe ori auzim ca unele meserii cer mare responsabilitate. dar de cate ori am auzit spunadu-se "viata cere multa responsabilitate" ori "viata in sine este o responsabilitate" sau "alegerile pe care le faci cer o mare responsabilitate"? Sunt persoane care cred ca daca sunt tineri nu trebuie sa fie foarte responsabili. Isi traiesc viata, se bat, spun lucruri urate... si asa isi fac oamenii probleme. pentru a face unul din aceste lucruri iti asumi un anumit risc, pentru care mai devreme sau mai tarziu vei plati.Si toate astea poate nu sa-r mai intampla daca noi am fi mai sinceri cu noi insine. Oare cat de des suntem in stare sa ne recunoastem vina? Adevarul sta in faptul ca aceste persoane nu isi dau seama ca insuccesele pe care le au sunt defapt rezultatul a ceeia ce ei au ales sa faca in anumite situatii. Unii stiu acest lucru, dar nu fac nimic in privinta aceata, altii inca nu si-au dat seama.....vorba aia fiecare cu buba lui:)
Daca esti tanar cred ca nu inseamna ca poti sa te distrezi pe seama altora doar asa ca iti place tie sa o faci, sa te simti bine, trebuie sa fi sincer cu tine insuti, sa te gandesti si la cei din jurul tau....totul cere o anumita limita, responsabilitate. Deci viata insasi este o responsabilitate. In tot ceeia ce spui sau faci iti asumi zilnic un risc. daca azi ai spus ceva ce altora nu le-a convenit, maine no sa ai un rezultat foarte bun.deci..... pentru fiecare decizie, platesti! cu bine sau cu rau.....cert este ca mai devreme sau mai tarziu vei plati pentru decizia ta.
deci....asta este viata, uneori este buna alteori este rea, totul se resuma la alegeri pe care NOI le luam. si ca sa devenim NOI mai buni, avem nevoie sa fim sinceri macar cu noi insine. Aceasta este parerea mea, si daca nu credeti ca este asa.....o sa vedeti mai tarziu :) (sau poate ca mai gresesc si eu in ce spun ca nu sunt perfecta, si mai am muuuuulte de invatat)

nu uita: Dumnezeu va avea grija de lucrurile prin care treci, tu ai grija cum treci prin ele!
bafta la alegeri:d

duminică, 20 iunie 2010

distanta inimilor


Simti, uneori ca persoana de langa tine este aproape si totusi atat de departe...? ai vrea sa schimbi ceva intre tine si ea dar parca nu mai sunteti voi insiva? va iubiti dar parca va indepartati una de cealanta tot mai mult pe zi ce trece. te doare ca se intampla aceste lucruri si ai vrea sa se termine toate discutiile, criticile, certurile, sa fiti din nou ca la inceput? acestea sunt intrebari care in anumite situati te macina.....simti ca vrei sa se schimbe ceva, te doare situatia in care ati ajuns si uneori va pierdeti calmul...te-ai intrebat de ce se intampla toate aceste lucruri? De ce este mai simplu sa va certati, sa jigniti, judecati, criticati in loc sa va iubiti si sa fiti calmi si blanzi?
Este o situatie dificila, din experienta mea stiu ca este greu sa ai in preajma ta persoane de la care astepti mai mult decat iti ofera (asta vorbind pe plan spiritual) dar la un moment dat iti dai seama ca sunteti prea depatrate una de cealanta, iubesti persoana respectiva dar simti ca nu mai ai ce face, ca sa poti sa fie bine...
Navigand pe internet am am gasit o povestioara foarte interesanta, dar si adevarata. povestioara ne spune despre certurile care apar atunci cand oamenii se indeparteaza unii de altii. Povestioara spune ca:

Într-o zi, un profesor înţelept puse următoarea întrebare discipolilor săi:
- De ce ţipă oamenii când sunt supăraţi?
- Ţipăm deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.
- Dar de ce să ţipi atunci când cealaltă persoană e chiar lângă tine? întrebă din nou înteleptul.
- Păi, ţipăm ca să fim siguri că celălalt ne aude, încercă un alt discipol.
Maestrul întrebă din nou:
- Totuşi, nu s-ar putea să vorbim mai încet, cu voce joasă?
Nici unul dintre răspunsurile primite nu-l mulţumi pe înţelept. Atunci el îi lămuri:
- Ştiţi de ce ţipăm unul la altul când suntem supăraţi? Adevărul e că, atunci când două persoane se ceartă, inimile lor se distanţează foarte mult. Pentru a acoperi această distanţă, ei trebuie să strige ca să se poată auzi unul pe celălalt. Cu cât sunt mai supăraţi, cu atât mai tare trebuie să strige din cauza distanţei şi mai mari.

Pe de altă parte, ce se petrece atunci când două fiinţe sunt îndrăgostite? Ele nu ţipă deloc. Vorbesc încetişor,suav. De ce? Fiindcă inimile lor sunt foarte apropiate. Distanţa dintre ele este foarte mică. Uneori, inimile lor sunt atât de aproape, că nici nu mai vorbesc, doar şoptesc, murmură. Iar atunci când iubirea e şi mai intensă, nu mai e nevoie nici măcar să şoptească, ajunge doar să se privească şi inimile lor se înţeleg. Asta se petrece atunci când două fiinţe care se iubesc, au inimile apropiate.

În final, înţeleptul concluzionă, zicând:

- Când discutaţi, nu lăsaţi ca inimile voastre să se separe una de cealaltă, nu rostiţi cuvinte care să vă îndepărteze şi mai mult, căci va veni o zi în care distanţa va fi atât de mare, încât inimile voastre nu vor mai găsi drumul de întoarcere...

Asa este nu vom gasi drum de intoarcere.... singura solutie este sa ne schimbam noi insine, deoarece oamenii nu pot schimba oameni (Doar cu ajutorul Domnului se poate) si.... sinceri sa fim nici noi nu suntem perfecti.... asa ca, daca avem motive sa ne plangem de o persoana atunci haidem sa incercam sa ne uitam si la cat de "perfecti" suntem noi . si, niste versuri spun cam asa:
Daca-as putea sa schimb ceva
stiu bine...
as alerga in mine
Sa pot vedea, ce n-am facut
cand am putut...un bine
Si-as evita sa intristez pe oricine
sa-r supara...
foarte adevarat.... ganditi-va cum ar arata lumea din jurul nostru daca NOI am fi mai buni.....