(Fila de jurnal) eliberata prin har

ieri seara harul nemeritat al lui Dumnezeu sa revarsat inca odata peste mine... cred ca nu voi uita niciodata experienta pe care am avut-o. Ieri seara in timp ce bucuroasa laudam pe Domnul in centrul orasului a venit niste americani si la un moment dat sa terminat cantarea si unul din americani ne-a aratat un batranel care l-a intalnit acum 2 zile si a vazut ca era surd si mut asa ca sa rugat pentru el si Isus sa atins de el si la vindecat. apoi ne-a spus ca Dumnezeu vrea sa acelasi lucru cu n oi in seara aia iar cine are probleme sau sunt bolnavi sa vina ca sa se roage pentru noi si am mers si eu si le-am spus ca am probleme cu spatele si chiar in acele momente ma durea (daca stau mult in picioare ma doare spatele) si si-au pus manile peste mine si au inceput sa se roage pentru mine cand sa facut liniste am deschis ochii si iata ca spatele meu nu ma mai durea si simteam ca pot sa stau mai drept (Doamne... si acum mai vad imaginea a ceea ce sa intamplat acolo) a fost extraordinar apoi am ramas cu 2 fete si ne-am rugat pentru mantuirea maimei mele iar eu in momentele acelea am inceput sa tremur... cand sa terminat rugaciunea am ramsa doar cu una din fete si ma trebat daca am teama si atunci eu i-am spus despre teama mea de public... atunci cand trebuie vorbesc in fata mai multor oameni si cand oamenii isi atintesc privirea spre mine iar eu trebuie sa vorbesc in fata unor necunoscuti sau poate chiar a unor amici trupul meu reactioneaza fara sa il pot controla si incepe se tremure iar unori ma pierd si nu pot sa vorbesc liber cu oamenii. Asta a fost pana aseara! Aseara fata aceea sa rugat pentru mine in numele lui Isus Hristos si am fost eliberata de duhul acela de teama am mers apoi si am vorbit cu niste fete si ma simteam bine apoi m-am intors si i-am spus ca ma simt mai libera... iar ea mi-a spus: Tu esti libera! si mi-am spus: da eu sunt libera si pot sa vorbesc liber cu oamenii! iar acum simt in mine un duh de putere dupa cum spune biblia: Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă. ( 2 Tim. 1.7) Aleluia! Aseara nu prea stiam ce se intampla cu mine dar stiu ca de cand incercam sa scap de robia asta a frici chiar ma gandeam sa apelez la o persoana pe care o cunosc si este psiholoaga sa imi dea un sfat ceva, odata mi-a spus ca in timp imi va trece doar ca am nevoie de curaj si exercitiu dar iata ca Domnul a hotarat acesta zi ca sa-mi dea El eliberare deplina. De multe ori am stigat Tata si am fost intarita dar aseara am fost eliberata Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere care ne face să strigăm: „Ava!, adică: Tată!”(Rom. 8.15) A fost o seara extraordinara pe care n-o voi uita.... am vazut tineri ca si mine cu o credinta mare cu autoritate se rugau in numele lui Hristos si Dumnezeu i asculta si vindeca si elibera... am fost eliberata de respingere frica si vindecata de spate si ma gandeam la versetul acela care spune: Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.” (Marcu 16. 17-18) Stiu ca nu toti avem darul acesta dar ma gandeam azi la unul dintre tineri care mi-a atras atentia... se spune despre el ca acolo unde vede un om bolnav merge si se roaga pentru el... povestea pastorul lui ca in aeroport a vazut o femeie (era probabil gimnasta, oricum ceva cu sporturi) care avea banaj la genunchi si a mers si sa rugat pentru ea... cata ravna avea acel tanar! si cred ca intrebarea pentru mine este cata ravna am eu pentru Hristos? si eu am daururi, nu fac minuni nu vindec dar am daruri care trebuie folosite spre largirea imparatiei lui Dumnezeu.. pana acum am avut o scuza dar acum nu mai am! ce m-ar opri sa imi folosesc darurile? poate doar necredinta mea.. am prmit un duh de putere si nu pot sa-l neg. Astazi nu pot decat sa-i multumesc lui Dumnezeu si sa ma bucur de ceea ce am primit absolut fara nici un merit. Stiti... era fraza aceea Isus a murit pentru tine, tu ce faci pentru El? eu nu voi putea niciodata sa-L rasplatesc pentru ceea ce a facut in vaiata mea dar pot sa fac si eu ceva pentru El. sa ma pun la dispozitia Lui cu ceea ce El mi-a dat si cu ceea ce sunt.

preluata de pe blogul meu... "din viata gandurilor mele..."

Tu esti iubirea ce mi-ai aratat iubire...

Isus e iubirea care se uita la cei neinsemnati, sarmani vaduvi si orfani... El intotdeana a sfidat logica noastra umana ne-a aratat ca nu cei puternici sunt tari nu cei bogati si cu vaza sunt oameni alesi de Dumnezeu pentru lucrari mari... ci oameni simpli, smeriti, neinsemnati, saraci, sarmani, orfani Dumnezeu la acestia se uita si i inalta fara nici un merit uneori fara ca ei sa ceara ceva... pentru ca El A rasturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, si a inaltat pe cei smeriti (Luca 1.52) Dumnezeu ne-a aratat ca omul nu va birui prin putere (1 Sam. 2.9) de curand am citit despre intalnirea lui Samuel cu Saul si tare mi-a placut uimirea lui Saul caci nu intelegea ce se intampla Saul a răspuns: „Oare nu sunt eu beniamit, din una din cele mai mici seminţii ale lui Israel? Şi familia mea nu este cea mai mică dintre toate familiile din seminţia lui Beniamin? Pentru ce, dar, îmi vorbeşti astfel?” ( 1 Sam. 9.21) iata ca Dumnezeu a ales ca imparat un om dintr-un neam mic si neinsemnat. Dupa Saul a urmat David, un ciobanas, un ciobanas care a invins un urias. Sunt multe exemple care ne arata ca Dumnezeu sfideaza logica noastra, Mi se pare asa de fascinant ca El nu alege oamenii mari ai lumii acestea... dupa cum spune Domnul Isus Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat. ( Matei 23.12) pentru ca Dumnezeu sta impotriva celor mandri dar, da har celor smeriti ( Iacov 4.6) El nu se uita la fata omului ci la inima lui, El vede potentialul din noi si ne da har... asa de mult imi place pasajul care spune: De pildă, fraţilor, uitaţi-vă la voi care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt; pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Şi voi, prin El, sunteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, neprihănire, sfinţire şi răscumpărare, ( 1 Cor. 1.26-30) Dumnezeul acesta care se uita la cei neinsemnati si dispretuiti s-a uitat si la mine si la multi altii... si atunci cand oamenii au fost impotriva noastra, El a fost cu noi atunci cand oamenii ne-au dispretuit El ne-a declarat iubire ne-a spus ca suntem valorosi, atunci cand oamenii ne-au judecat pentru trecuturile noastre El a ne-a spus ca avem o viata noua si ne-a inaltat, cand oamenii ne-au prigonit, El ne-a dat biruita si ne-a intarit... El intotdeauna a avut ultimul cuvant si a aratat oamenilor ca si astazi El mai face minuni si se uita la cei neinsemnati si pacatosi si culmea ca i si ridica in moduri uimitoare... El e iubirea ce mi-a aratat si mie iubire si acum ceva vreme am scris cateva versuri despre asta...

Tu esti iubirea ce mi-ai aratat iubire

cand ti-am gresit si credeam ca-s un nimic

Tu m-ai iertat si m-ai iubit

uimit am privit si n-am inteles

dar Tu ai continuat sa ma iubesti

atunci cand teama imi era de iubirea Ta

si nu stiam ce inseamna a-mi fi Tata

incet mi-ai aratat iubirea Ta

nu ai venit la mine cu un tunet

nu ai venit nici cu mustrare

ai venit bland ca o raza de soare

ai venit mereu sa-mi amintesti ca am valoare

in timp, am invatat, sa nu traiesc ca o orfana

si-am inteles ca ma iubesti

asa cum sunt acceptare primesc

in Tine am invatat sa ma incred

chiar daca uneori nu inteleg

am invatat sa nu intreb: de ce?

ci sa spun "faca-se voia Ta"

Am vazut ca Esti cu mine si ma incred in Tine

tot ce sunt astazi, sunt pentru ca mi-ai dat putere sa fiu

iar astazi stiu, ca nu am nimic special insa Tu mi-ai dat mult har

Ganduri despre ucenicul loial

Tocmai scriam pe celalant blog niste versuri (Tu esti viata din inima mea) si suneam la sfarsit despre acea imprejurare cand Isus i-a intrebat pe cei 12 ucenici daca ei nu pleaca, nu Il parasesc! Atunci Isus a zis celor doisprezece: „Voi nu vreţi să vă duceţi?” „Doamne”, I-a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii veşnice. Şi noi am crezut şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfântul lui Dumnezeu.”(Ioan 6.67-69) cred ca ucenicul loial are aceasta marturie pe care Petru i-a spus-o Domnului Isus... dar noi...? unde sa ne ducem? Cand Dumnezeu intra intr-un om cred ca acel om nu mai poate vedea o viata fara Hristos, pentru el viata insemana Hristos si moarte este atunci cand traiesti departe de Dumnezeu pe acest pamant pentru ca atunci traiesti cu adevarat cand esti aproape de Dumnezeu. Ucenicul loial bineinteles este ascultator de Hristos si este preocupat sa faca voia lui Dumnezeu iar daca simte ca ceva nu este pe placul lui Dumnezeu ucenicul acela nu poate sta linistit pana cand nu stie ca acea problema este rezolvata... pentru ucenicul loial este mai important sa faca voia lui Dumnezeu decat sa se implineasca pe sine el alege cu bucurie, ce alege Dumnezeu pentru el, este smerit si stie ca Dumnezeu este in control... Dar ceea ce stim cu totii ca il defineste pe ucenicul loial este ca ramane credincios lui Dumnezeu si cand i este bine dar si cand i este rau, trece cu El si prin cele mai mari furtuni si invata sa nu spuna de ce? ci se smereste si face parte din acea categorie care spun "faca-se voia Ta". ucenicul loial stie la ce a fost chemat Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui. (1 Petru 2.21) Stie ca trebuie sa calce pe urmele Lui, si biblia mai spune... De altfel, toţi cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi. (2 Tim. 3.12) Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. (Matei 16.24) Astazi este o teorie in lumea noastra si anume teoria prosperitatii care spune ca daca traim cu Hristos nu vom avea probleme si nu vom duce lipsa de nimic... biblia nu spune asa ceva! Calea adevarata este stramta si nu este presarata numai cu bucurii si asa mai departe ci este o lupta... lepadarea de sine si luarea crucii, suntem randuiti la suferinta pentru Hristos, si mai exact de ce? pentru ca noi nu suntem din lumea aceasta Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea. Aduceţi-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: „Robul nu este mai mare decât stăpânul său.” Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi. (Ioan 15.19-20)Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi, dar, înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii. (Matei 19.16) pe cale... e o lupta interioara si una exterioara ucenicul loial nu renunta nu iubeste lumea aceasta pentru ca nu face parte din ea.... „Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14.26) niste cuvinte dure am putea spune dar sunt spuse de Isus... ucenicii cand au mers dupa Isus au lasat totul in urma si au venit altii care au vrut sa-l urmeze le Isus Altuia i-a zis: „Vino după Mine!” „Doamne”, I-a răspuns el, „lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu.” Dar Isus i-a zis: „Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu.” Un altul a zis: „Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas bun de la ai mei.” Isus i-a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.” stim cu totii despre tanarul bogat... el nu a putut renunta la averi si astfel nu la urmat pe Isus intrebarea pentru noi este... eu ce fel de ucenic sunt? as mai vrea sa cititi un verset care pentru mine a fost (si este) o incurajare cand drumul era greu si presarat cu necazuri si prigoniri, cand intr-un moment de slabiciune am fost tentata sa spun de ce trebuie eu sa trec prin atatea si altii (tot crestini) traiesc mai linistiti, majoritatea tinerilor au probleme de adolescenti si asa mai departe si eu trec prin atatea necazuri si dau din val in val... si apoi am inceput sa inteleg de ce... Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. ( Evrei 11.2) Isus pentru bucuria care-I era pusa inainte a suferit... noi pentru bucuria care ne este pusa inainte (adica imparatia lui Dumnezeu) vom suferii. (am vorbit nu de mult si despre "E timpul socotelilor tu ce cale alegi?"... merita sau nu?) dupa ce am citi acest verset am scris cateva ganduri sau defapt versuri...

poarta jugul lui Hristos
chiar daca dai din val in val
chiar daca nu intelegi focul prin care treci
uitate la tinta ta, la Hristos
si mergi inainte, nu obosi!
El are un plan si-un gand de pace
El nu vrea sa te doboare
El are un plan maret cu tine
chiar daca tu nu intelegi
crede in El si odihna vei primi

po

despre oameni cu o forma de evlavie

Acum ceva timp am inceput sa scriu niste versuri (desi inca caut un titlu la aceasta poezie...poate imi da-ti voi o idee:d) care le-am scos dintr-o experienta deloc placuta datorita faptului ca am incercat sa dau invatatura biblica, (mai multe despre aceasta experienta gasesti pe noul meu blog pe linkul acesta: incercari si invataturi) stiu ca adevarul starneste si din pacate sunt si oameni care dau invataturi nesanatoase adica nebiblice si atunci daca vine altul cu o invatatura biblica isi scot la iveala adevarata fata. Biblia ne spune sa ne ferim de astfel de oameni... ce imi pare rau este ca exista oameni care asculta de ei, se incred in inteleptciunea si "evlavia" lor si ajung sa piarda uneori chiar foarte mult in viata si mai ales ce este mai rau ajung sa se rataceasca, sa paraseasca adevarata cale... dar Dumnezeu mi-a dat si mie inteleptciune si in El am primit biruinta in incercarea mare care a fost peste mine, El mi-a dat biruinta si mi-a spus asa:
Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu; şi i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume. Ei sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume, şi lumea îi ascultă. Noi însă suntem din Dumnezeu; cine cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă; cine nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaştem Duhul adevărului şi duhul rătăcirii. (1 Ioan 4.4-6)

Astazi se gasesc multi oameni care vin cu vorbe dulci
si intentii ascunse ca mai apoi sa te judece
se pun pe scaune de judecata si dau verdicte false
spun ca traiesc in lumina si produc dezbinare
stau in barfe si fatarnicie apoi fac acuzatii mincinoase
cu fete bisericoase se apropie de tine
dand invataturi nesanatoase
se cred buni si te privesc de sus
pentru ei sangele lui Isus nu-i indeajuns
ca sa stearga pe deplin si pentru totdeauna
tot trecutul tau murdar...
te privesc de sus, ca-s ei mai sfinti, dar nus!
Trecutul meu este spalat Isus pe cruce la uitat
odata ce Isus ma spalat sunt la fel de alb
daca El nu ma condamna tu de ce o faci?

Domnul meu e neschimbat insa tu incerci sa-l schimbi
sa schimbi cuvantul ce pentru veci la dat
te crezi mai sfant, mai bun si mai inalt
si vezi la mine ce nu-i bine, de parca tu nu ai!
Oare nu sunt la fel de om ca si tine?
desi eu nu te judec tu o faci
si tot eu sunt un om rau ca-ti vorbesc cuvantul Sau...
eu sunt mai slab mai pacatos
si sunt aicea jos ca am nevoie de Hristos
tu-mi spui ca esti mai bun
si esti aicea jos sa-mi spui cat sunt de pacatos
si uite asa ma pocaiesc si nu uit harul ce-l primesc
si stiu ca totul lucreaza in spre binele celor ce-L iubesc
pe El, pe Dumnezeu...
asa ca poti sa-mi spui ce vrei, Isus pe cruce a uitat pacatul meu
Dar pentru fiecare vorba va venii o zi cand rasplata vom primi!

E timpul socotelilor! tu ce cale alegi?

Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase.Şi, când găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are şi-l cumpără. (Matei 13.45-46)

Aceasta este pilda margaritararului cineva mi-a dat o idee foarte buna si va rog sa luati urmatoarea ilustratie in serios.
Imagineaza-ti ca esti un cautator de margaritare ai cateva margaritare in colectia ta si sunt foarte frumoase dar intr-o zi, un om iti iese in cale si iti arata un mergaritar extraordinar de frumos un margaritar asa cum nu ai mai vazut niciodata. Omul acela este un om simplu si vazandu-te un mare cautator de margaritare se hataraste sa iti dea acest margaritar dar la un pret foarte mare. Asa ca tu incepi sa-ti faci socoteala.... "am cateva margaritare foarte frumoase si cu fiecare dintre ele am niste amintiri pe care nu le voi uita, ele sunt tot ce am, sunt comoara mea! dar acel margaritar este asa de frumos... nu am mai vazut un margaritar asa de frumos ca acesta! oare ce pot face? In vremea aceasta nu mai gasesti margaritare iar toti cei ce au margaritare tin foarte mult la ele si nu le-ar vinde si chiar daca le-ar vinde nu as avea cu ce sa le cumpar. Sa dau oare margaritarele mele pentru acest margaritar? e asa de frumos acel margaritar, este unic! Dar se merita sa pierd toate margaritarele mele pentru acest margaritar?"
De aici este alegerea fiecaruia dintre noi! Mergaritarul de mare pret este imapatia cerurilor iar cele cateva margaritare pe care le ai sunt lucrurile la care tu tii cel mai mult (materiale si spirituale) "comoara ta"! tu ce alegi? cuvintele cheie din ilustratie sunt "asa ca tu incepi sa-ti faci socoteala" ce am incercat sa-ti spun prin aceasta ilustratie? Ca este timpul sa iti faci socoteala, pe ce cale vrei sa mergi? ce merita cu adevarat sa alegi? Isus, iertarea de pacate, viata vesnica si o traire placuta in ochii lui Dumnezeu, o traire in ascultare de El sau ramai cu planurile tale, cu viata ta asa cum este acum, cu pacate cu neliniste, cu lucruri care iti promit ca iti vor aduce fericire dar care sunt o fericire de scurta durata si nu iti aduc implinirea de care ai nevoie? si multe altele am putea sa punem pe lista aceasta... Cred ca este timplu sa-ti faci socoteala si sa alegi intre pamant si cer, intre pacat si neprihanire, intre trairea dupa firea pamanteasca si trairea cu Hristos, intre rai si iad... de care parte merita sa fi?
Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfântă: niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească. (Isaia 35.8)
Aceasta este calea care duce sus, este poarta cea stramta. o cantare spune "pe Calea ingusta e lupta /placeri, desartaciuni, pe ea nu-s /nu-i impodobita, da-i e dreapta /Si e buna, ca duce sus" Biblia mai spune ca acel ce va birui va ajunge acolo sus si acolo... El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut.” (Apoc. 21.4) dar Isus mai spune ca... Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. (Matei 7.21) Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în Cartea Vieţii Mielului.(Apoc. 21.27)
Acum, e timpul sa ne facem socotelile si sa alegem calea pe cale vrem sa o urmam! Fie ca vrem fie ca nu, dincolo de mormant exista doar 2 cai: rai si iad! biblia e foarte clara... tu unde vrei sa ajungi? Gandeste-te bine pentru ca e viata ta in joc!
In continuare va rog sa asultati o cantare foarte frumoasa care face o chemare la Hristos si asa de mult imi place refrenul "Vine o zi cand vom pleca, vine o zi cand vom uita, ce-am lasat aicea jos, vom uita tot ce a fost"